Luna

Origine și semnificație pentru Luna

Luna provine direct din latinescul luna, „lună”, corpul ceresc care în mitologia romană era și o zeiță, personificare a astrului nopții. Numele evocă poezie, mister și blânda lumină a nopții. După secole de folosire sporadică, a revenit puternic în ultimele decenii: astăzi este foarte îndrăgit în Italia, Spania, Germania și lumea anglofonă, plăcut pentru claritatea lui în orice limbă. Scurt, luminos și universal, Luna sună firesc și în românește, unde cuvântul „lună” păstrează exact același înțeles, ceea ce îi conferă o transparență și o familiaritate rare pentru un nume de origine străină.